NEWS ALERT:
Home / Actualitate / Drum asfaltat spre Sarmizegetusa Regia: ce se întâmplă când o idee bună întâlneşte un proiect prost (GALERIE FOTO)
1

Drum asfaltat spre Sarmizegetusa Regia: ce se întâmplă când o idee bună întâlneşte un proiect prost (GALERIE FOTO)

De anul acesta, turiştii care vor dori să viziteze Sarmizegetusa Regia nu-şi vor mai rupe maşinile-n două, dar nici nu vor putea să ajungă cu ele până aproape de intrarea în obiectivul UNESCO. Proiectul tehnic după care s-a lucrat are o poveste tipic românească. Consiliul Judeţean Hunedoara spune că va încerca să repare ce se mai poate repara.

Pe ultimii patru kilometri, drumul este prea îngust pentru două benzi. Există risc de accidente sau, cel puţin de blocaje, pe valea-ngustă şi drumul care are doar 4 metri lăţime. Nu sunt parapeţi în zonele periculoase ale drumului, dar sunt parapeţi, sus, în apropierea cetăţii, pe porţiunea de drum pe care se va putea urca doar cu piciorul, nicidecum cu maşina. Parcările mari sunt la distanţe cuprinse între 8 şi 16 kilometri de intrarea în cetate. Cine îşi lasă maşina la 16 kilometri distanţă ca să meargă apoi pe jos? Mai rău locurile de parcare au o lungime de doar trei metri, pe când majoritatea autoturismelor au cel puţin patru metri lungime. O Dacia Logan, de exemplu, are 4,3 metri.

Cu stângu-n dreptu’

În 2007 a fost întocmit un prim proiect tehnic pentru asfaltarea celor 19 kilometri de drum judeţean dintre satul Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Atunci s-a făcut însă doar lărgirea şi pietruirea drumului. Au costat vreo 7 milioane de lei, proiectul şi execuţia, după cum îşi amintesc responsabili din cadrul Consiliului Judeţean. În 2011 a fost depus un al doilea, însoţit de o cerere de finanţare la ADR Vest pentru bani europeni. În 2013 a apărut un al treilea proiect tehnic, dar şi acesta a avut numeroase lacune descoperite foarte târziu, aproape de faza licitaţiei. De exemplu 40 de stâlpi de electricitate au fost „uitaţi” în interiorul părţii carosabile, iar mutarea lor a pus în pericol obţinerea finanţării.

Alt exemplu: grinzile prevăzute pentru podeţe nu se mai fabricau în România, iar constructorul a fost nevoit să-şi comande o matriţă specială în care să-i fie turnate elementele amintite. Licitaţia a fost începută prin decembrie 2014, dar retrasă de pe SEAP tocmai din cauza sutelor de clarificări tehnice solicitate de firmele interesate. Consiliul Judeţean Hunedoara a semnat contractul de finanţare abia în aprilie 2015, pentru că proiectul a fost finanţat din „resturile” financiare rezultate în urma altor licitaţii organizate pe alte proiecte ale Programului Operaţional Regional. Suma estimată a fost de 41 de milioane de lei. Licitaţia a fost reluată în mai. Oferta cea mai mică a fost de aproximativ 18 milioane. A fost nevoie de verificări şi supraverificări ale ofertei, aşa că licitaţia a ajuns la final abia în august, iar lucrările efective au început în forţă doar în septembrie 2015. Până în decembrie, constructorul a reuşit să realizeze 90 la sută din proiect. Pentru anul acesta i-au mai rămas pavarea ultimilor 800 de metri (zona pietonală cu parapet metalic) cu piatră cubică, câteva rigole, o subtraversare pentru pârâul de pe Valea Albă şi o parcare mică, în care încap doar un autocar şi şase autoturisme.

Soluţie: transport în comun pe ultimii patru kilometri

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara spun că şi-au dat seama de aceste neajunsuri ale proiectului tehnic, însă au decis să meargă înainte cu el pentru a nu pierde finanţarea europeană şi aşa contractată pe ultimii 50 de metri ai sesiunii 2007 – 2013. „Probabil vom fi nevoiţi să recurgem la o soluţie de transport în comun pe ultimii 4 kilometri de drum. Ca soluţie de urgenţă vom apela la vehicule clasice, dar pe termen mediu dorim să accesăm bani europeni pentru o soluţie ecologică de transport acolo, având în vedere că zona se află într-un parc natural (Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina n.red.). După ce constructorul va finaliza sută la sută lucrarea, lucru care cred că se va întâmpla până pe 1 mai, în locul actualei staţii de betoane, la intrarea pe Valea Albă, vom amenaja o parcare de dimensiuni rezonabile astfel încât turiştii să-şi poată lăsa aici maşinile şi să se poată urca în microbuzul sau autobuzul care va urca la cetate. La 800 de metri de cetate avem prevăzută o parcare mai mică până la care vor avea acces doar vehiculele care transportă copii, bătrâni sau persoane cu handicap. Sunt mai multe chestiuni rămase de rezolvat pe lângă acest proiect şi vom interveni cu soluţii pe cheltuiala proprie. Totuşi, per ansamblu, trebuie avut în vedere faptul că s-a modernizat de la zero şi s-a asfaltat un drum de aproape 19  kilometri, într-o zonă montană, în doar trei luni, ceea ce e o performanţă”, spune preşedintele CJ Hunedoara, Adrian David. Acesta adaugă că amplasarea parcărilor de pe marginea drumului la distanţe mari de obiectivul turistic a fost, practic, dictată de Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Aşa se face că multe dintre ele sunt amplasate în zone în care nu există spaţiu nici măcar pentru amenajarea unui popas turistic.

Dacă, pentru drumul în sine, CJ spune că are soluţii de remediere a anomaliilor, instituţia caută încă o rezolvare pentru problema copacilor masivi din incinta cetăţii dacice. După 15 ani de dispute cu autorităţile centrale, a fost obţinută o derogare de la Codul Silvic prin care copacii seculari care ameninţă vestigiile antice pot fi scoşi din fondul forestier. Nu şi din cetate, însă. Asta pentru că pavajul de piatră cubică de pe ultimii 800 de metri ai drumului nu suportă greutatea unui camion.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

padurea colorata

„Pădurea colorată” prinde viață în Petroșani

Ce poate fi mai frumos decât să te plimbi printr-o pădure de basm!? Din luna …

One comment

  1. De ce va grabiti voi ziaristi sa mancati asa… la fel ca la Bradet ? Cuvantul ,,sacru,, ce semnificatie are pentru voi ? Oare nu ii cunoasteti pe romani,pe toti romanii? Vorbesc aici si de aceia care merg la mormamantul parintelui Arsenie Boca si se opresc sa manance pe marginea drumului uitand sa stranga masa. Da avem multi astfel de romani si cu asfaltul proaspat sa fiti siguri ca vor veni. Parerea mea este ca ultimii kilometri ar trebui facuti cu transport in comun sau mai bine pe jos fara nici un fel de transport. Aveti grija de locul acela caci este inima neamului romanesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *