Home / Comunitate / Detalii explozive din sentința ÎCCJ în dosarul „Berbeceanu”. Falsificare de probe, amenințări și ignorarea deliberată a adevărului. Totul, cu sprijinul DIICOT
Sentința de achitare și motivarea acesteia l-au „eliberat” pe comisarul-șef Traian Berbeceanu de acuzațiile false ce i-au fost aduse.
Sentința de achitare și motivarea acesteia l-au „eliberat” pe comisarul-șef Traian Berbeceanu de acuzațiile false ce i-au fost aduse.

Detalii explozive din sentința ÎCCJ în dosarul „Berbeceanu”. Falsificare de probe, amenințări și ignorarea deliberată a adevărului. Totul, cu sprijinul DIICOT

Detalii explozive ies la iveală odată cu apariția motivării sentinței în dosarul comisarului șef Traian Berbeceanu. „Glasul Hunedoarei” a intrat în posesia acestui document și vă arată, rând pe rând, întreaga conspirație pusă la cale împotriva fostului șef al BCCO Alba, de către trei așa-ziși oameni ai legii. Potrivit magistraților ÎCCJ, toate probele împotriva lui Traian Berbeceanu au fost false și obținute prin amenințări ori din voința vădită de a-l îndepărta de la conducerea BCCO Alba. Totul cu sprijinul DIICOT, care nu a dorit aflarea adevărului, în acest caz.

Dosarul lui Traian Berbeceanu, întocmit de procurorii DIICOT, se bazează doar pe probe falsificate, declarații mincinoase, anchetatorii ignorând deliberat adevărul. Practic, deși pe tot parcursul anchetei, ei au știut că Berbeceanu este nevinovat, au făcut totul ca să-l „înfunde”. O conspirație pusă în scenă de fostul șef al DIICOT Alba, procurorul Ioan Mureșan, condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă și abuz în serviciu, de colegul său, Nicolaie Cean, de la Parchetul Alba, care a primit doi ani cu executare pentru complicitate, și de ofițerul Alin Munteanu, de la BCCO Alba, condamnat la 4 ani cu executare.

Cean, martor cu identitate protejată în dosar

În data de 2 octombrie 2013, înainte ca fostul șef al BCCO, Traian Berbeceanu, să fie arestat, procurorul Nicolaie Cean dădea o declarație de martor cu identitate protejată împotriva ofițerului de la crimă organizată, declarație dată chiar în fața procurorului șef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureșan. Pe cei doi îi unea ura față de comisarul șef Berbeceanu și dorința de a scăpa de el, de la conducerea BBCO Alba Iulia.

„S-a arătat prin rechizitoriu că această construcţie, aparţinând ambilor inculpaţi, are un caracter de-a dreptul infam, în condiţiile în care inculpatul Mureşan Ioan, procuror de caz, cunoştea pe larg problemele dintre Cean Nicolaie şi Berbeceanu Traian, ştiind că cel dintâi părăsise structura DIICOT inclusiv din cauza afirmaţiilor şefului BCCO privind implicarea sa în dosarului Ilisei, precum şi că relaţia dintre cei doi era de duşmănie. Se conturează ideea că inculpatul Mureşan Ioan, prin derularea anchetei în acest mod urmărea şi un interes personal, care coincidea cu cel al inculpatului Cean Nicolaie de a-l pune sub învinuire pe Berbeceanu Traian, altfel nu se explică acceptul acestuia de a obţine declaraţii de la o astfel de persoană. Mai mult, s-a apreciat că, audierea lui Cean Nicolaie cu identitate protejată nu poate fi explicată decât prin caracterul mincinos al declaraţiilor sale şi prin conştientizarea de către inculpatul Mureşan Ioan a situaţiei absolut nepotrivite de a fi audiat Cean împotriva lui Berbeceanu”, se arată în sentință.

Potrivit motivării, în acest caz nu a fost nevoie de denaturarea afirmaţiilor martorului cu identitate protejată (ca în alte situaţii), întrucât Cean Nicolaie Ion era într-o înţelegere totală cu Mureşan Ioan, ştiind exact ce trebuie să declare.

Mureșan nu s-a sesizat atunci când martorii l-au incriminat pe Cean

Judecătorii Înaltei Curții de Casație și Justiție spun în decizie că toate declarațiile date împotriva lui Nicolaie Cean au fost ignorate de procurorul Ioan Mureșan, acesta urmărind doar distrugerea lui Berbeceanu, deși știa că este nevinovat.

„Mai mult, deşi Litera Cristian indicase persoane ce ar fi comis în mod evident fapte penale, aspecte confirmate şi de alţi martori – cazul procurorului Cean Nicolaie Ion, aceste declarații au fost ignorate cu desăvârşire, şi, mai mult. Chiar, ulterior această persoană a fost folosită pentru susținerea incriminării lui Berbeceanu Traian, prin audiere în calitate de martor sub identitate protejată – Iacobescu Dumitru, dar şi pentru „consolidarea” acuzaţiilor, respectiv prin influenţarea declaraţiilor altor persoane ce au fost ascultate în calitate de martori, atât sub identitate reală cât şi protejată. (…) Acest comportament demonstrează că nu există niciun dubiu cu privire la concluzia că inculpatul Mureşan Ioan a urmărit să-l incrimineze pe Berbeceanu Traian, căruia cu un cinism incalificabil i-a reproşat în actul de acuzare tocmai că nu s-ar fi sesizat pentru faptele ce i-ar fi fost relatate de către Litera”, se mai arată în sentință.

DIICOT nu a vrut probe!

Ce este cel mai grav este faptul că o instituție a Statului Român nu a făcut nimic pentru a afla adevărul în cazul lui Traian Berbeceanu. Acest fapt este relevat de instanța Înaltei Curți, care susține în motivare că DIICOT l-a trimis în judecată pe fostul șef al BCCO Alba Iulia, bazându-se pe acuzații neacoperite de probe.

„Pentru susţinerea acestor acuzaţii, DIICOT a înţeles să probeze existenţa grupării criminale prin înscrisuri reprezentând actul de acuzare al membrilor grupării formate din Cupețiu Dorin, Balint Dan, Udrea Călin și Șionei Călin, însă, pe parcursul urmăririi penale sau al cercetării judecătoreşti nu a solicitat administrarea vreunei alte probe care să susţină existenţa unei asemenea grupări, deşi, în cauza dedusă judecăţii nu există nicio dovadă că Balint Dan, Udrea Călin, Cupețiu Dorin și Șionei Călin ar forma o grupare criminală, iar procurorul nu a prezentat nicio hotărâre judecătorescă definitivă care să confirme o asemenea susţinere, aşa încât Înalta Curte constată că nu există o asemenea grupare”, susțin judecătorii ÎCCJ.

Mai mult, Înalta Curte observă că la nivelul DIICOT exista o „practică” concretizată prin aceea ca procurorii cu funcţie de conducere să se implice, atât personal, cât și prin procurori interpuşi, în anchete ce nu erau repartizate potrivit legii, având în vedere declarațiile date de alți procurori ai structurii.

Practic, DIICOT-ul condus la acea vreme de Alina Bica, în mod nelegal și neprocedural, s-a implicat și a girat faptele penale ale lui Mureșan, ceea ce a reprezentat o cauză favorizantă a infracțiunilor de represiune nedreaptă, abuz în serviciu și fals intelectual. Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată fără nicio probă, doar în baza unor interpretări aberante, declarații obținute nelegal, în baza unor procese verbale false întocmite de Muntean și acceptate de DIICOT, în scopul sprijinirii acuzațiilor formulate de Mureșan și Muntean. Faptele reținute în sarcina lui Traian Berbeceanu, spun judecătorii Înaltei Curții, nu există, tocmai de aceea el a fost achitat.

„În acest context, este totuși de remarcat afirmația din ultimul cuvânt susținută de către Berbeceanu Traian <… regret că am ajuns toţi aici, atât Poliţia, cât şi DIICOT au fost afectate în mod grav de cele întâmplate … este o situaţie fără precedent …> ce exprimă o realitate tristă a consecințelor faptelor comise și a căror judecată a trebuit să fie gestionată de către Înalta Curte”, se mai arată în motivare.

Despre Livia BOTICI

Citește și

DE BLAMAT PETRE DAEA

De blamat 20.11.2017

Petre Daea – ministrul Agriculturii, Pentru că se „năpusteşte” declarativ împotriva producătorilor din avicultură, fără …