Home / Reportaj / „Cioroliţa”, un străvechi obicei reînviat la ţebea
Cioroliţa

„Cioroliţa”, un străvechi obicei reînviat la ţebea

Un străvechi obicei, care datează de la începutul secolului XVIII, a fost readus în actualitate la ţebea, sat aparţinător comunei Baia de Criş. Cete de tineri şi săteni au colindat din casă în casă, deghizaţi în „toate cele rele”, au aprins focuri la intersecţii şi au dansat în gospodăriile oamenilor pentru a alunga piaza rea şi ghinionul.

Despre acest ritual magico-religios, bătrânii satului îşi amintesc doar că aşa s-au pomenit cu el, moştenindu-l din străbuni. Tinerii din ţebea nu au lăsat nici în acest an să se stingă tradiţia „Cioroliţei”, aşa că şi-au luat măştile şi au pornit, însoţiţi de localnici, pe uliţele satului. Strigătele şi zgomotele tobelor au animat întreaga localitate, iar la finalul procesiunii întregul sat părea că este mistuit de flăcările purificatoare. După ce au alungat spiritele rele din gospodăriile din sat, „Cioroliţa” a „staţionat” la cimitirul satului ţebea, unde s-a desfăşurat ultimul act al obiceiului. Odată ajunşi la mormântul lui Avram Iancu, ceata „Cioroliţei” a dansat ultimul joc, după care tinerii şi-au dat jos măştile. A urmat apoi un moment de reculegere la mormântul eroului Avram Iancu, tinerii şi localnicii aducându-i un omagiu. Seara s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii, joc şi voie bună.

Un ritual străvechi

Acest obicei se mai păstrează încă viu, sub numele „Cioroliţa”, doar într-un singur loc, pe valea Crişului Alb, în satul ţebea. Libretul ritualului arhaic se desfăşoară în Ajunul de Bobotează, mai cu seamă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Atunci, o procesiune formată din tineri mascaţi parcurge uliţele satului, însoţită de aproape de întreaga comunitate. Ceata cuprinde în componenţa ei măştile unor personagii damnate de societatea rurală creştină, care au încălcat „cele zece porunci” – „ucigaşul”, „beţivul”, „hoţul”, „mincinosul”, „femeia adulteră”, „curvarul”, astfel încât această formulă reprezintă simbolic insolitul cortegiu al tuturor relelor comportamentale, păcate care de astă dată sunt izolate şi alungate din sat prin puterea sacramentului apei sfinţite în Ajunul Bobotezei. În acelaşi timp, ceata „Cioroliţei” întruchipează un personaj colectiv înzestrat cu atribute magice, destinat a alunga spiritele malefice din universul tradiţional al satului. Ceata mascaţilor poartă zurgălăi, „cingătaie” (clopoţei), instrumente de percuţie, iscând zgomot şi scoţând chiote teribile, toate cu menirea de alungare a spiritelor rele din sat şi de pe ţarini. De asemenea, la răscruci şi răspântii de drumuri, sunt aprinse focuri, iar în jurul lor mascaţii dansează, voind a îndesa în văpaia rugului toate relele şi duhurile necurate.

Despre glasul hunedoarei

Citește și

Mulţi dintre liderii Marii Uniri, cei care i-au adus pe români la Alba Iulia, au fost torturaţi în temniţele comuniste. Printre ei s-au numărat şi doi intelectuali hunedoreni.

Istoria cum nu e scrisă în manuale. Hunedoreni care au făcut Unirea, batjocoriți de poporul ”recunoscător”

Doi dintre hunedorenii care s-au numărat printre liderii politici transilvăneni care au decis, la 1 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *