Home / Actualitate / Cine a pus mâna pe aurul Apusenilor. România, tratată de investitori după „rețeta” africană
Intrarea în micul sat hunedorean ale cărui împrejurimi sunt miza unei afaceri uriaşe
Intrarea în micul sat hunedorean ale cărui împrejurimi sunt miza unei afaceri uriaşe

Cine a pus mâna pe aurul Apusenilor. România, tratată de investitori după „rețeta” africană

Viitoare exploatare minieră de la Rovina, care ar putea să reînvie economic o întreagă zonă, dependentă mai demult de aurul Apusenilor, a intrat în vizorul „investigatorilor” de la RISE Project, nu din punct de vedere al protecției mediului, ci al personajelor controversate care se află în spatele afacerii.

Într-o anchetă cu titlul „Omul care a ascuns aurul din Hunedoara în Insulele Virgine”, RISE Project susține că exploatarea minieră de la Rovina a fost în atenția „Panama Papers”, care a dat detalii despre personajele din spatele afacerii.

Localnicii din Rovina ştiu deja de ani buni cam pe unde va fi amplasată exploatarea
Localnicii din Rovina ştiu deja de ani buni cam pe unde va fi amplasată exploatarea

Pe mâna cui a intrat o parte din aurul Apusenilor

Datele făcute publice de jurnaliștii care au avut acces la informațiile „Panama Papers” arată că zăcământul de minereuri complexe din perimetrul Rovina (comuna Bucureșci, județul Hunedoara) a ajuns pe mâna unui controversat miliardar elvețian. Acesta derulează afacerea printr-o firmă offshore, Samax România Limited,  înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999. Jurnaliștii de la RISE Project susțin că magnatul Jean Claude Gandur este cel care a înființat firma care a obținut, începând de anul trecut, licența pentru exploatarea minieră de la Rovina. Societatea a fost înființată prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca, ceea ce explică apariția afacerii printre documentele făcute publice de „Panama Papers”. Claude Gandur și-a construit un adevărat imperiu minier făcând afaceri cu resurse minerale în cele mai „periculoase” zone ale planetei, cum ar fi:  Nigeria, Congo, Gabon, Coasta de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție.

Rovina, un adevărat „El Dorado”

Zăcământul de la Rovina este al doilea ca mărime din România după Roșia Montană. Perimetrul minier se desfășoară pe o suprafață de 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană. Specialiștii vorbesc despre o rezervă de circa 180 de tone de aur și 400 de mii de tone de cupru asociate cu multe alte minerale rare. Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român, a explicat pentru RISE Project că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel de la Roșia Montană. Diferența dintre cele două perimetre miniere fiind făcută de compoziția chimică a resursei. „La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare. La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat” susține specialistul citat de RISE Project.

Rovina, o insulă de aur controlată din Insulele Atlanticului

Întâmplător sau nu, Samax România Limited a fost înființată în Insulele Virgine Britanice în 1999, același an în care în România apăruse noua Lege a Minelor. Actul normativ garanta accesul investitorilor străini la resursele minerale și industria extractivă. Printre investitorii care au profitat de modificarea legislației s-a aflat și elvețianul Jean Claude Gandur, care tocmai vânduse o exploatare auriferă în Congo și se orienta către Carpați. RISE Project susține că offshore-ul deschis atunci de Gandur în Insulele Virgine este ultima verigă dintr-o schemă financiară transfrontalieră care tranzitează Canada și se închide în România. La vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada. La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul elevețian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operațional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca.

Românul din conducerea Samax

Unul dintre principalele personaje care au stat la „temelia” exploatării de la Rovina este Alexandru Nicolici (medalion), fost director de explorare la minele din Congo pe care miliardarul le-a înlocuit cu cele de aici. Încă de la înființarea Samax România Limited în Insulele Virgine, Alexandru Nicolici devine unul dintre directorii firmei offshore. „Țin minte că am ales casa de avocatură Mossack Fonseca pentru că în România apăruse Legea Minelor și vroiam să participăm repede la licitații. Îmi amintesc că i-am ales pe ei (n.r. Mossack Fonseca) pentru că auzisem că pot să înființeze firme în doar două săptămîni”, își amintește acum Alexandru Nicolici, intervievat de RISE Project. „În plus, condiția pusă de mine a fost ca firma să fie făcută special pentru România, să fie distinctă de celelalte societăți din grup. Deci, nu a fost făcută ca să scoatem bani din România, ci ca să atragem bani pentru investiții. Banii au venit în România, nu au ieșit”, a adăugat Nicolici.

„Pescuit” după aur prin Carpați

Offshore-ul Samax a obținut primele licențe de explorare în Baia Mare, Maramureș, Oravița și Munții Apuseni. A încheiat chiar și un parteneriat cu societatea de stat REMIN Baia Mare, în condițiile în care directorul Alexandru Nicolici era demult familiarizat cu mediul și industria după ce, înainte de 1989, condusese întreprinderea Cuarț Baia Mare care explora zăcăminte de minereu. „Am explorat, dar n-am găsit nimic. Gandur a băgat vreo câteva milioane de euro, după care s-a retras. Probabil s-a plictist să aștepte”, povestește Nicolici pentru RISE Project. Controversatul miliardar elvețian, Jean Claude Gandur, a ieșit din actele Samax România Limited în 2004. În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited,

Alexandru Nicolici
Alexandru Nicolici

adică cel care, prin fișa postului, evalua afacerea de câțiva ani buni. Alături de Titaro și băimăreanul Alexandru Nicolici, un alt angajat-cheie al lui Gandur a staționat în offshore-ul Samax până în 2014, pe post de președinte. Îl cheamă Peter Lehner și a fost director financiar la Addax, corporația-fanion a magnatului elvețian. Concesiunile obținute de firma offshore în România au influențat treptat dinamica afacerii pe piața de capital, atrăgând investitori grei în compania Carpathian Gold Inc. listată pe bursa din Toronto, Canada. Printre cei vizibili se numără acum cel mai mare holding aurifer din lume, Barrick Gold Corporation, cu un pachet de 9 la sută din acțiuni. Altul este Baupost Group cu 15 la sută. Baupost e fondul de investiții al miliardarului american Seth Klarman, cel care și-a jucat cartea și la Roșia Montană, împreună cu israelianul Beny Steinmetz și americanii John Paulson și Thomas Kaplan.

Dino Titaro, un personaj „cheie”

O dată cu descoperirile de la Rovina, entitatea canadiană devine mai vizibilă și raportează Bursei că deține în portofoliu două zăcăminte importante – unul în Brazilia, celălalt în România.

Numai că anul trecut, investiția din Brazilia a fost vândută pentru că acumulase datorii de peste 261 de milioane de dolari. Cumpărătorul a fost trustul Yamana Gold, printre directorii căreia se regăsește și Dino Titaro, același om care l-a înlocuit pe elevețianul Gandur în documentele offshore ale afacerii Rovina. Dino Titaro apare însă peste tot. Inclusiv în compania Ore Leave Capital care a preluat în 2003 și societatea deschisă Carpathian Gold Limited (Canada), adică proprietarul Samax România Limited (Insulele Virgine Britanice) în portofoliul căruia se află exploatarea din România. În momentul preluării, miliardarul Jean Claude Gandur se afla încă printre directorii offshore-lui.

Finanțare controversată pentru o afacere incertă

Conform anchetei RISE Project, banii pentru susținerea afacerii miniere au fost pompați prin împrumuturi, o soluție la care au apelat constant și acționarii de la Roșia Montană Gold Corporation, dar la un nivel mult mai ridicat. Sucursala Samax din România, manevrată via Caraibe-Canada, are un capital social de 20 de mii de euro, dar contabilizează datorii de peste 30 de milioane de euro. Nivelul de îndatorare a crescut constant după anul 2010. Compania nu a raportat datorii la bănci în țara noastră, iar banii pentru investiții au venit pe filiera offshore ca împrumuturi interne de la acționari. Problemele din Brazilia și lipsa aprobărilor finale în România au păstrat cotația acțiunilor Carpathian Gold Limited la un nivel scăzut în ultimul an, ceea ce a îngreunat și finanțarea proiectului minier local. Prețul acțiunilor pe bursa canadiană s-a situat în coridorul 0,01 dolari – 0,02 dolari. Un nivel mult mai scăzut decât în cazul „Gabriel Resources”, compania care deține proiectul aurifer de la Roșia Montană,  listată tot pe bursa din Toronto.

Jean Claude Gandur

PT CASETA JEAN CLAUDE GANDURMiliardarul elvețian Jean Claude Gandur (foto) și-a început cariera de intermediar, pe modelul celebrului Marc Rich, la casa de tranzacționare Philipp Brothers din cantonul elvețian Zug. De acolo s-a dus în Africa unde și-a înființat propria casă de comerț, Addax & Oryx Group, devenită între timp cea mai importantă casă de comerț de pe continentul negru. A cucerit repede bunăvoința mai multor lideri africani, iar aceștia i-au acordat diferite favoruri: afaceri cu guvernul Coastei de Fildeș, decorații primite în Benin, un pașaport diplomatic de Senegal sau o funcție de consul onorific al Republicii Congo la Geneva, în perioada războiului civil. Nigeria e țara în care Gandur a dat lovitura. S-a întâmplat în 1998, când a cumpărat acolo patru blocuri petroliere în condiții extrem de avantajoase. Au existat însă și consecințe: doi foști angajați ai companiei sale au fost condamnați și amendați în Elveția pentru spălare de bani și deturnarea unor fonduri conectate la dictatorul nigerian, Sani Abacha, un apropiat al elvețianului Gandur. În perioada în care înregistra societatea Samax Romania Limited în Insulele Virgine Britanice, Jean Claude Gandur cerea registratorilor de la Mossack Fonseca să înființeze și AXMIN, un alt vehicul offshore prin care magnatul deține astăzi mai multe zăcăminte de aur în Mali, Senegal, Mozambique și Republica Centrafricană.

„Panama Papers” este denumirea consacrată a unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, telefaxuri, certificate de întemeiere de firme, contracte de credit, facturi, extrase de cont, fotografii), în total aproximativ 2,6 TB de date, au fost transmise de către un informator anonim ziarului german „Süddeutsche Zeitung”, care le-a pus la dispoziție organizației internaționale de jurnalism de investigație ICIJ (fondat de către Center for Public Integrity, CPI).

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

SECUND 3

Tânărul dispărut în avalanşa din Bucegi era hunedorean. Salvamont Hunedoara a trimis opt angajaţi pentru a contribui la operaţiunile de căutare

Daniel R., alpinistul dispărut sâmbătă în urma unei avalanşe din Masivul Bucegi, avea 30 de …