Home / Actualitate / Cetăţile dacice de la Costeşti şi Blidaru au fost vandalizate
Cetăţile dacice de la Costeşti şi Blidaru au fost vandalizate

Cetăţile dacice de la Costeşti şi Blidaru au fost vandalizate

Peste 30 de gropi au fost săpate zilele trecute în incinta cetăţii dacice de la Costeşti – Cetăţuie. Acelaşi lucru s-a constatat şi la Blidaru. Câteva blocuri de calcar din zidurile antice de la Costeşti – Cetăţuie au fost, de asemenea, dislocate. Poliţia urmează să stabilească dacă este vorba despre gropi săpate de membri ai grupurilor care practică diferite ritualuri mistice la Costeşti şi Blidaru sau despre căutători de comori.

Jandarmeria a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara despre apariţia a 31 de gropi săpate cel mai probabil de căutători de comori în incinta cetăţii dacice de la Costeşti. Este vorba despre cea mai uşor accesibilă cetate dacică din Munţii Orăştiei, fiind situată relativ aproape de satul cu acelaşi nume şi, implicit, de sediul postului de Jandarmi Montani din cadrul IJJ Hunedoara. „Am primit sesizarea, joia trecută, s-au început cercetările şi, deocamdată, nu deţinem elemente suplimentare care să poată fi făcute publice”, spune purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niţu. Sâmbătă s-a constatat că alte câteva zeci de gropi, de acelaşi fel, există în cetatea dacică Blidaru, la o oră de urcat pe jos de la Costeşti.

Gropi ciudate

De obicei, gropile săpate de căutătorii de comori au cel puţin 40 de centimetri adâncime şi cam tot atâţia diametru. La Costeşti toate gropile apărute şi „inventariate” de poliţişti şi jandarmi sunt destul de mici: 15 – 30 de cm diametru şi între 5 şi 10 cm adâncime. Majoritatea se află pe platoul superior, situat între cele două turnuri-locuinţă ale primei capitale a Daciei. Vreo 10 gropi sunt dispuse pe două şiruri, în stânga şi-n dreapta aleii de vizitare, la vreo doi metri între şiruri şi, longitudinal, la cinci metri una de cealaltă. Gropile au fost săpate cu un instrument ascuţit mult mai mic decât un hârleţ. Dimensiunile şi amplasamentul gropilor i-ar face pe anchetatori să creadă că, de data asta, nu e vorba despre căutători de comori ci, probabil, despre indivizi care practică ritualuri mistico-religioase.

Consecinţă a indiferenţei

Decenii la rând, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost tratate cu o totală indiferenţă de Guvern, mai ales după Revoluţie. Tot după 1989 s-a intensificat şi fenomenul braconajului arheologic în zonă, primele comori (sute de monede din aur şi argint) fiind descoperite în 1994.
Brăţările dacice din primul dosar penal al aurului dacic au fost găsite foarte aproape de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei libere. Tot aici, grupuri de persoane care practică ritualuri mistico-religioase se adunau periodic, aprindeau lumânări pe care le lăsau pe vestigii sau chiar au făcut un foc de tabără pe Soarele de Andezit, distrugându-l iremediabil.
De aproape doi ani, Sarmizegetusa a fost trecută în administrarea Consiliului Judeţean care asigură pază în zonă 24 de ore din 24 şi care aplică un regulament şi un program de vizitare a obiectivului. CJ Hunedoara a solicitat Guvernului să-i predea în administrare şi celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, inclusiv cea de la Costeşti – Cetăţuie, însă nu a primit niciun răspuns clar până la această dată.
„Ce s-a întâmplat recent la Costeşti – Cetăţuie şi Costeşti – Blidaru este încă o dovadă a faptului că, în cazul în care Ministerul Culturii nu sprijină demersul Consiliului Judeţean Hunedoara de a prelua în administrare şi celelalte cetăţi dacice, în câţiva ani n-o să mai avem cetăţi dacice deloc. Eu cred că gropile au fost făcute de indivizi care practică ritualuri mistico-religioase. Ar putea fi vorba şi de o diversiune a celor care practică braconajul arheologic. Ce este însă şi mai grav este distrugerea emplectonului (cantitatea de pământ dintre şirurile de blocuri de calcar –n.red.) din Turnul – locuinţă nr. 2. Aici avem cel mai evident exemplu al unui emplecton dintr-un murus dacicus. În vreo trei locuri e distrus, s-au urcat cu picioarele pe el, într-un loc din emplecton au săpat şi o groapă. Nu era aşa cu o săptămână în urmă, când am fost eu aici”, spune Vladimir Brilinsky, administratorul cetăţii Sarmizegetusa Regia, după o primă evaluare a pagubelor din cetatea dacică de la Costeşti.

Anchetatorii spun că a apărut „fenomenul Indiana Jones”

Localnici din Costeşti consultaţi de „Glasul Hunedoarei” spun că, în trecut, au văzut şi acest gen de gropi, de mici dimensiuni, lăsate în urmă de căutătorii de comori. În plus gropi de dimensiuni mici ar fi apărut săptămâna trecută şi prin livezile sătenilor de aici. Aceste detalii fac ca ipoteza potrivit căreia gropile să fi fost săpate de practicanţi ai braconajului arheologic să nu fie exclusă total.
Că au fost sau nu săpate de căutătorii de comori gropile recente de la Costeşti, rămâne de văzut, însă poliţiştii şi procurorii sunt convinşi că în zonă fenomenul braconajului arheologic nu a dispărut, în ciuda celor patru mari dosare penale întocmite în ultimii 10 ani.
În 2005, 13 persoane erau reţinute şi acuzate, printre altele, că ar fi găsit şi traficat ilegal 15 brăţări dacice din aur. Doi dintre inculpaţi au murit înainte ca procesul să ajungă la o decizie definitivă. Ceilalţi 11 au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între doi şi şase ani. Sentinţa definitivă s-a dat abia anul trecut, după ce unii dintre inculpaţi şi-au declarat domiciliile în ţări ca Irlanda, Belgia, Turcia sau Insulele Capului Verde, îngreunând astfel procedura de citare şi prelungind procesul. Între timp, aproape jumătate dintre infracţiunile de care erau acuzaţi s-au prescris, iar pentru multe dintre cele rămase „în picioare”, au intrat în vigoare pedepsele mai blânde prevăzute de Noul Cod Penal. Tot în ultimii 10 ani, s-au întocmit alte trei dosare penale în care au fost deferite justiţiei alte zeci de persoane. În cazul acestora nu s-a ajuns încă la decizii definitive.
Procurorul Augustin Lazăr, cel care s-a ocupat de cele mai multe dintre dosarele care vizează fenomenul braconajului arheologic în Munţii Orăştiei, spune că acesta persistă şi chiar ia amploare din mai multe motive: „Încă de la primul dosar (cel din 2005 – n.red.) noi am atras atenţia că acel grup cercetat atunci reprezenta doar vârful icebergului. Din păcate, am avut dreptate. Avem acum mai bine de 50 de persoane cercetate pentru astfel de infracţiuni. Doar 11 persoane au primit sentinţe definitive, iar 18 au fost condamnaţi prin sentinţe încă nedefinitive. În urma primului caz (cel cu brăţările dacice din aur – n.red.) s-a făcut multă publicitate, iar fenomentul a crescut ca amploare pentru că sunt indivizi care-şi spun: «De ce să nu caut şi eu, că pe mine nu mă prind ăştia». Cred că e vorba de ceea ce eu numesc «sindromul Indiana Jones», de o formă de dependenţă, în multe dintre cazuri”.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

deschidere

Jocuri sexuale, la vârste fragede. „Adevăr sau provocare”. O fetiță de șase ani a fost „provocată” să întrețină relații sexuale orale

Caz cutremurător, petrecut în județul Hunedoara, care ar trebui să ridice multe semne de întrebare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *