Home / Actualitate / Cetatea Devei s-a inaugurat cu fast, puţină dezordine şi puţină campanie electorală (GALERIE FOTO)
DCIM100MEDIADJI_0055.JPG
DCIM100MEDIADJI_0055.JPG

Cetatea Devei s-a inaugurat cu fast, puţină dezordine şi puţină campanie electorală (GALERIE FOTO)

Ieri, Cetatea Devei şi-a redeschis porţile pentru publicul larg în varianta sa restaurată. Mii de localnici, dar şi turişti au asistat la moment. Poliţia Locală a dovedit, din nou, că nu se poate adapta la situaţie, iar politicienii au dovedit că nu pot spune „nu” unei atenţii pe care nu o merită.

Vânzoleală mare, duminică, la poalele Dealului Cetăţii. La Telecabină, se stă şi câte o jumătate de oră la coadă, iar parcarea e arhiplină. Ambele cărări pe care se urcă spre cetate, din dreptul parcului din centrul istoric al Devei, sunt transformate în şiruri indiene. Localnicii o aleg pe cea din stânga, pentru că ştiu că e mai scurtă. Turiştii merg pe aleea din dreapta. Pentru cei care vin pentru prima dată pe Cetate, nişte indicatoare ale traseului n-ar strica, mai ales acum, când se spune că numărul turiştilor se va tripla (de la 100.000 la 300.000 pe an).

Parcări ocupate cu maşini invizibile

Nu se plânge nimeni însă, deocamdată. E o zi caldă şi-n plus, toată lumea a văzut pe net imagini spectaculoase cu cetatea. La Poarta I se creează o aglomeraţie prin care ţi-e destul de greu să treci. Aici se pregătesc de paradă membrii asociaţiilor de reenactment istoric, invitate la eveniment. Un pic mai în sus, pe zidul de Nord al Incintei III, scândurile de pe „drumul străjerilor”, de pe zidul nordic, fac faţă cu greu zecilor de ocupanţi care-i aşteaptă pe „dacii” şi „romanii” de la la „Terra Dacica Aeterna” şi pe cavalerii din Hunedoara, Alba, Tg. Mureş, Mediaş, Sighişoara sau Braşov.

Întârziaţii care doresc să ajungă cu maşina cât se poate de aproape de Poarta I, sunt întorşi din drum de un poliţist local, postat la intrarea pe strada Ştefan cel Mare: „Nu mai sunt dom’le locuri de parcare sus. Chiar nu mai sunt!”. Poliţistul n-are nicio staţie radio la el, aşa că al său coleg aflat mai sus, la Poarta I, n-are cum să-i transmită că, totuşi, cele două „parcări de pământ” din apropierea intrării sunt aproape goale. Pe de altă parte, drept este că Primăria a anunţat din timp că accesul auto se poate face doar în parcarea de la Telecabină, ori în cea din apropierea restaurantului Perla.

Fără „votaţi-mă”, dar cu „daţi-i şi prietenului meu”

Lumea se adună pe platforma de artilerie, dar şi pe aleile superioare. Se formează astfel un fel de spirală umană (fără legătură cu spiralele de la Costineşti, ori Herculane).

Primarul, Petru Mărginean, îşi începe discursul, în timp ce un angajat al Primăriei se ciondăneşte uşor cu o mămică intrată în „zona presei” doar pentru că prichindelul ei nu vedea nimic. Până la urmă, omul dă dovadă de-nţelegere.

Primarul are o intervenţie scurtă, care s-a vrut a fi adaptată „momentului medieval”: „Dragi oaspeţi, dragi vizitatori ai cetăţii, mult prea frumoase domniţe, onoraţi cavaleri, tuturor celor de faţă şi viitori, sănătate. Azi în ziua a treia a lui Prier, 2016, anul Domnului, în numele locuitorilor Cetăţii Devei, vă întâmpin cu salutul nostru de bună pace. Fiţi bineveniţi, dragi oaspeţi, în mândra noastră cetate, bucuraţi-vă, dansaţi şi veseliţi-vă astăzi, în zi de mare sărbătoare. Vivat Castrum Deva!”

Rând pe rând, reprezentanţii grupurilor de reenactment istoric spun câteva cuvinte. Apoi, apare un moment ciudat: „şeful” Ordinului Cavalerilor – lup din Mediaş doreşte să ofere în dar trei obiecte simbolice: unul îl oferă primarului şi-l roagă pe edilul-şef să nominalizeze alte două persoane care să beneficieze de câte un dar. Primul nominalizat este preşedintele CJ, Adrian David. Consiliul Judeţean a fost partener în proiectul de restaurare a cetăţii. Să zicem, justificată alegere. Al doilea nominalizat de primar este însă deputatul PNL de Hunedoara, Bogdan Ţîmpău, care n-a avut nicio implicare semnificativă în proiect. Poate că mai potrivit ar fi fost ca cea de-a treia persoană cadorisită să fie Elena Steclzner, angajata Primăriei Deva care, efectiv, s-a luptat mai bine de opt ani cu acest proiect, bun – rău cum ar fi el.

O greşeală evitată pe final

Şi, că tot veni vorba de începuturile proiectului, la festivitate n-a spus nimeni niciun cuvânt despre promotorii luni: nici despre Elene Stelczner şi nici despre Mircia Muntean. Nu mai contează cine-ncepe, contează cine taie panglica, nu?

Dar ce să ne mai mirăm când, din discursuri erau cât pe ce să fie omise numele unor personalităţi importante, care au avut legătură cu Cetatea Devei. Noroc cu speech-ul de la final al lui Daniel Iancu, doctor în istorie, cercetător la muzeul din Deva, care a adus aminte de Iancu de Hunedoara, de Gabriel Bethlen şi de întemeietorul bisericii unitariene din Transilvania, Francisc David, cel care a fost întemniţat şi şi-a găsit sfârşitul, în cetate, la 1579. Altfel, evenimentul ar fi trecut de parcă Cetatea Devei n-ar fi avut nicio legătură cu istoria Transilvaniei, o istorie încă afectată de prea multe patimi şi orgolii.

Dar, toate acestea sunt detalii pe care mare parte a publicului larg, prezent, nici măcar nu le-a observat. Mai toată lumea a urcat pe Cetate ca să vadă cum arată locul şi, mai ales, să vadă spectacolul.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Secund casatorii

On-line-ul Primăriei Deva merge binişor, când e vorba de căsătorii

Aproape 300 de cupluri care s-au căsătorit la Oficiul de Stare Civilă din Deva şi-au …

One comment

  1. In legatura cu taiatul panglicilor: bre Iancule, calul alearga, calaretul ajunge.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *