Home / Actualitate / 2017 – anul decisiv pentru Mintia. Salvarea celei mai importante termocentrale din vestul României costă peste 200 de milioane de euro
Termocentrala Mintia 9237

2017 – anul decisiv pentru Mintia. Salvarea celei mai importante termocentrale din vestul României costă peste 200 de milioane de euro

Anul acesta, administraţia Complexului Energetic Hunedoara va trebui, practic, să „scoată mortul din groapă”, să-l resusciteze şi să-l facă să mai trăiască măcar vreo cinci ani. Urgenţa de grad zero o reprezintă Termocentrala Mintia, unitate care va fi obligată să-şi oprească grupurile pe cărbune din cauză că nu respectă normele de mediu.

În iulie 2015, Garda de Mediu a dispus oprirea activităţii la Mintia din cauză că termocentrala nu se conforma la normele de mediu. Unitatea nu avea (şi nu are nici acum) o instalaţie de desulfurare a gazelor emise care costă zeci de milioane de euro pentru fiecare grup care arde cărbune. Administraţia CEH a reuşit să mai câştige timp atacând decizia în instanţă. Începând din vara acestui an, oricând, decizia Gărzii de Mediu poate deveni executorie pentru că, strict pe lege, Termocentrala Mintia nu are nicio şansă să câştige.

Planul Melczer pentru Mintia

Directorul general al CEH, Michael Meclzer, spune că pentru salvarea termocentralei Mintia e nevoie de peste 200 de milioane de euro. „Vrem să achiziţionăm o centrală termică de pornire. Costă 1,2 milioane de lei şi sperăm să o facem din surse proprii. Centrala termică de pornire ar putea asigura apă caldă, pe timp de vară, în Deva, dar ar reduce şi costurile de pornire pentru Grupul III. Până în august am dori să transformăm grupul II într-o unitate care să funcţioneze cu gaz. Nu ne place ideea, dar este singura soluţie tranzitorie posibilă. Asta şi pentru că, în septembrie – octombrie, Grupul III va trebui să intre în reparaţii capitale. Cu tot cu o instalaţie de desulfurare, la Grupul III cred că vom avea nevoie de o sumă destul de mare, aproximativ 200 de milioane de euro, dar calculele nu sunt încă finalizate. Aceşti bani i-am putea obţine doar dintr-un ajutor de tip SIEG (Servicii de Interes Economic General). Dacă facem reparaţia capitală la Grupul III există o şansă să putem funcţiona cu el, la iarnă, În caz contrar, vom funcţiona cu grupul de la Paroşeni, la maximum şi cu cel pe gaz de la Mintia”, spune Michael Melczer.

Adevărata problemă a CEH: 2 nu e egal cu 3

Schema de personal supra – dimensionată (se vorbeşte din ce în ce mai intens despre mulţi angajaţi care „taie frunze la câini”) şi lipsa investiţiilor la Mintia şi în exploatările miniere fac ca, la ora actuală, cu toate restrucrurările din ultimii ani, costurile de producţie ale megavatului livrat în piaţă de CEH să fie cu cel puţin 35 la sută mai mari decât veniturile. Gerul din ianuarie a însemnat o adevărată mană cerească pentru CEH. Doar în ianuarie, Complexul a vândut 158.000 de megavaţi-oră, la preţuri istorice. Administraţia CEH nu doreşte însă să facă publice veniturile realizate în prima lună a anului pe motiv că, oricum, mare parte din ele sunt blocate „la sursă” din cauza disputelor în instanţă cu creditorii. A venit primăvara, eolienele s-au oprit, zăpezile s-au topit, iar soarele străluceşte mai tare. Pe timp de vară CEH va fi „scos pe tuşă”, practic nu va exista pe piaţa energiei, doar dacă, eventual, se va înregistra o secetă prelungită. În ultimii ani, tocmai în această idee, vara, numărul foilor de boală la CEH creştea exponenţial. Mulţi dintre angajaţi voiau mai mult timp liber, de fapt, pentru a se ocupa de agricultură sau, pur şi simplu, îşi doreau un al doilea concediu plătit. „Anul acesta lucrurile se vor schimba. Chiar astăzi, (ieri – n.red.) am dat dispoziţie pentru acumularea de stocuri de cărbune, stocuri pe care să le ardem în iarna următoare. Nu mai aşteptăm nicio hotărâre de guvern în acest sens, cum s-a emis una în a doua decadă a lui noiembrie, anul trecut, pentru că nu e normal să aşteptăm”, spune Michael Melczer.

Despre retehnologizarea minelor, directorul CEH refuză, deocamdată, să vorbească. Subiectul e unul sensibil, mai ales după ce, în 2014, s-a anulat o licitaţie internaţională derulată în acest scop, în valoare de vreo 140 de milioane de euro. La acest capitol, Melczer se rezumă să spună că va cere o reconfigurare a ajutorului de stat decis de Guvern şi aprobat de Comisia Europeană pentru închiderea minelor Lonea şi Lupeni. E vorba de 200 de milioane de lei: „Vom cere ca mina Lonea să rămână alături de Livezeni şi Vulcan, pentru că, altfel, nu vom putea asigura necesarul de cărbune la Paroşeni şi Mintia. De asemenea, solicităm ca toată suma aprobată ca ajutor de stat pentru închidere să fie trecută în dreptul minei Lupeni, exploatare pe care, astfel, să nu fim nevoiţi să o închidem în toamna lui 2017, ci să o facem să producă ultima sa tonă de cărbune abia pe 31 decembrie 2018”.

Insolvenţa, o poveste care se lungeşte

Astăzi, la Tribunalul Hunedoara se judecă cererile de intrare în insolvenţă depuse de creditorii CEH. Cu aproape trei săptămâni în urmă, Tribunalul a respins solicitarea depusă în acest scop de către administraţia Complexului. CEH a făcut însă apel la decizie şi va solicita astăzi suspendarea judecării cauzei de la Tribunal, până la o decizie emisă de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care nu a fixat încă un termen. Complexul Energetic Hunedoara are datorii în valoare de peste 1,5 miliarde de lei (dintre care, 1,2 miliarde doar către bugetele de stat, restul către creditori privaţi), motiv pentru care a intrat în insolvenţă, pentru prima dată, în ianuarie 2016. De atunci şi până acum, CEH a tot „intrat” şi „ieşit” din insolvenţă, prin decizii judecătoreşti contradictorii.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

secund 3

Județul Hunedoara, sub atenționare cod galben

Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale …

3 comments

  1. Se pare că disponibilizarile de care se vorbește nu au vizat salariații care taie frunze la câini. În multe cazuri au fost răzbunări personale, nu a fost o analiza individuală asupra activității fiecărui salariat, ce plus valoare aduce companiei, nu s-a tinut seama de abateri, sancțiuni, concedii medicale repetate.

  2. Prima data au scapat cei cu relatii.Acum sa vedem cine scapa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *